Capitolul de Început Cartea Întâi a Macabeilor Hanuka Textul Bibliei

Sărbătoarea evreiască vechi testamentară Hanukkah (Sărbătoarea Lumilor) şi Tu'bişvath (Anul Nou al pomilor) .Este  la originea Crcăiunului Creştin iar Tu'Bişvat-Yom Ha'Maşiah este  la originea sărbătorii de Hanukah şi a Crăciunului.

Originiea sărbătorii  şi a pomului se află în sărbătoarea evreiască vechi testamentară Hanukkah (Sărbătoarea Lumilor) şi Tu'bişvath (Anul Nou al pomilor) .

La acestă sărbătoare cu siguranță
 a participat și copilul Iisus,acasă în Nazaretul Galileii. Pe durata celor 9 zile , israeliții sădeau în curțile lor un cedru .În amintirea cedrilor Libanului cu care a fost pardosită Casa DOMNULUI,Templul lui Yahweh din Ierusalim.
(Sărbătoarea conține și alte simboluri din timpul Revoltei Macabeilor). Dar originea își are temelia pe versete biblice din TAHACH (Biblia ebraică). Când israeliții așezau bănuți în cedru , și bucăți de sticlă ,aramă și oglinzi pe care își scriau faptele bune sau :"ROADELE DUHOVNICEȘTI" conform Psalmului care avertiza că Adonai este ca un fermier care arde uscăturile și aruncă "POMUL FĂRĂROADE ÎN FOCUL VEȘNIC".Și ca să nu pară ipocrizie,pură fățărnicie, toți israeliții așezau roade, mere,caise, piersici portocale în ramurile cedrului ,turte și azime (pâini din aluat nedospit) pe ramurile de peste gard.Tocmai ca să le ia fără plată, săracul,călătorul și străinul care trecea prin țară,văduva și orfanul.

Grafică 3D Cedru rudă din aceiaşi specie cu bradul ;conifere răşinoase.

Obiceiul ținea de la Hanukkah până la ANUL NOU AL POMILOR (TU'BIȘVAT) Când se citeau "BINECUVÂNTĂRI ȘI BLESTEME" adică citate biblice:" Psalm "iată eu vin să distrug pe cei ce distrug pământul și să pustiesc pe cei ce pustiec viața lui!"
"Sau profetul Isaia: " Vin zile zice Adonai:Când Pustia va înflori,iar Valea Acco va plină cu pomi și Libanii cu cedrii lui cei veșnici!", asemenea îndemnuri antice ecologiste venite din partea Creatorului mobilizau sau înfricoșau națiunea antică a evreilor cu spectrul unei noi robii cea babiloniană, a unui nou exil și responabilza,amintind fiecărui evreu că :-ȚARA, suportul geografic al națiunii Israel, este proprieatatea lui DUMNEZEU.Vezi Deuteronom."Țara este a Mea!Vezi când vei intra în ea și o vei locui să nu uiți de DOMNUL, căci țara aceasta este a DOMNULUI care a izgonit popoare dinaintea ta!" sânt 112 versete din cele 39 de cărți ale Vechiului Testament care sprijină și formează temelia obiceiului de a sădi în curte pomi, mai ales un "CEDRU PLIN CU ROADE PĂMÂNTEȘTI ȘI CEREȘTI" asemănător și în cartea Iosua Navi. Sub el întodeauna peste gard se așezau veșminte uscate, și leacuri sau vin "Carmel" pentru străinii sau evreii fugăriți de romani. Isaia vestea anul de îndurare a DOMNULUI YAHWEH: "Să hrănesc gura înfometată și pe flămânzii drumurilor,să sau vedere orbilor,auz surzilor, umblet șchioplor, mersul ologilor , pâine și veșminte văduvei și hrană orfanului și libertate prinșilor de război și captivilor lui Iuda:-Să vestesc Anul de Îndurare a lui Dumnezeu Elohim!"

 Ceea'ce azi sânt cadourile de sub brad, în antichitate  formau  una din formele de rezistență anti-romană,anti-ocupație,o formă pașnică de rezintență sub nasul și neputința cohortelor romane ,care vedeau ostilitatea fățișă a isreliților. Era forma prin care  evreii împlineau cele zece porunci ,dar și de a răzbuna onorea lui YAHWEH  poreclit în bășcălie cruntă "ZEUL-ATEU" sau "ANTI_ZEUS IUDEORUM" sau "  EL -ESTE CEL CE NU ESTE"  .
Aluzie  peorativă la numele Său proriu EU SÂNT CEL CE SÂNT = YAHWEH







Prin aceasta sioniștii zeloți, REZISTENȚA DE GHERLĂ a evreilor la ocupația romană le amintea că mai presus de de zeii Romei este YAHWEH și DUHUL SĂU CEL SFÂNT! Esența și simbolul sărbătorii Hanukkah și Tu'Bișvat. Pomul mai simboliza și EȚ CHAYM din care era îngăduit să mânci și să trăiești.Era îngăduit copiilor lui Dumnezeu care aveau Legământ cu Dumnezeul lui Avramm ,Isac și Iaacov.
Originea biblică a sărbătorii Hanuka


Capitolul 1

11.	Şi a ieşit din aceştia o rădăcină păcătoasă, Antioh Epifan, feciorul regelui Antioh, care fusese la Roma zălog, şi a stăpânit în anul o sută treizeci şi şapte al domniei Grecilor.
12.	În zilele acelea au ieşit din Israel fii fără de lege şi au îndemnat pe mulţi zicând:
13.	Să mergem şi să facem legătură cu neamurile cele dimprejurul nostru, că, de când ne-am despărţit de ele, s-au abătut asupră-ne multe răutăţi.
14.	Şi cuvântul a plăcut înaintea ochilor lor.
15.	Şi s-au înflăcărat unii din popor şi s-au dus la rege ca să le dea putere să trăiască după datina păgânilor.
16.	Şi au zidit şcoală în Ierusalim după legile neamurilor.
17.	Şi nu s-au tăiat împrejur, s-au depărtat de legea cea sfântă, s-au împreunat cu neamurile şi s-au vândut a face rău.

23.	Şi s-a suit împotriva lui Israel şi a Ierusalimului, cu popor mult, a intrat în templu Domnului cu mândrie, a luat jertfelnicul cel de aur şi sfeşnicul luminii şi toate vasele lui, masa punerii înainte, căuşele, năstrapele, cădelniţele cele de aur, catapeteasma, precum şi cununiile şi podoaba cea de aur, care erau pe fruntea templului Domnului, şi le-a sfărâmat pe toate.
24.	A luat apoi argintul şi aurul şi vasele cele de preţ şi vistieriile cele ascunse, pe care le-a aflat; şi luându-le pe toate, s-a dus în ţara sa.
25.	Şi a făcut ucidere de oameni şi a grăit cu trufie mare.
26.	Şi a fost plângere mare în Israel şi în tot locul.
27.	Şi au suspinat căpeteniile şi bătrânii, fecioarele şi tinerii au slăbit, şi frumuseţea femeilor s-a schimbat.
28.	Tot mirele a izbucnit în plâns şi mireasa care şedea în cămară a fost în jale.
29.	Şi s-a cutremurat pământul din pricina celor care locuiau pe el şi toată casa lui Iacov s-a îmbrăcat cu ocară.
30.	Şi după doi ani de zile a trimis regele pe cel mai mare peste biruri în cetăţile Iudei şi acesta a venit în Ierusalim cu mulţime mare.
31.	Şi a grăit cu vicleşug către dânşii cuvinte de pace, iar ei l-au crezut.
32.	Şi a căzut asupra cetăţii fără de veste, a lovit-o cu rană mare şi a pierdut popor mult din Israel.
33.	Şi au prădat cetatea şi au ars-o cu foc şi au surpat casele şi zidurile ei primprejur.
34.	Şi au robit femei şi prunci şi vite au luat.
35.	Apoi au întărit cetatea lui David cu zid mare şi tare şi cu turnuri tari, să le fie spre apărare.
36.	Şi au pus acolo neam păcătos, bărbaţi fără de lege, şi s-au întărit într-însa.
37.	Şi au pus arme şi hrană şi, adunând prăzile Ierusalimului, le-au strâns acolo.
38.	Şi a fost acea întăritură ca o cursă împotriva sfântului locaş şi ca un duşman rău pentru Israel pururea.
39.	Şi au vărsat sânge nevinovat în jurul celor sfinte şi au pângărit altarul.
40.	Şi din pricina lor au fugit cei care locuiau în cetatea Ierusalimului, şi s-a făcut locaş străinilor, şi străină fiilor săi, şi pruncii ei au părăsit-o.
41.	Sfântul locaş s-a pustiit ca pustiul, praznicele ei s-au întors în jale, zilele ei de odihnă întru batjocură, cinstea ei întru defăimare.
42.	Mărirea ei a trecut întru necinste şi înălţimea ei s-a întors în plângere.
43.	Şi a scris regele Antioh la toată împărăţia sa să fie toţi un popor şi să părăsească fiecare legea sa.
44.	Şi au primit toate neamurile cuvântul regelui.
45.	Şi mulţi din Israel au primit slujirea cerută de el şi au jertfit idolilor şi n-au păzit ziua de odihnă.
46.	Şi a trimis regele cărţi prin mâinile solilor în Ierusalim şi în cetăţile Iudei, poruncind să umble după legile cele străine de ţară
47.	Şi să oprească arderile de tot şi jertfa şi turnarea sfântă;
48.	Şi să pângărească zilele de odihnă şi sărbătorile;
49.	De asemenea şi locul sfânt şi pe cei sfinţi;
50.	Să zidească jertfelnice şi capişti şi casă de idoli şi să aducă jertfă cărnuri de porc şi vite necurate;
51.	Şi să-şi lase pe fiii săi netăiaţi împrejur şi să pângărească sufletele lor cu toată necurăţia şi întinarea, ca să uite legea şi să schimbe toate îndreptările;
52.	Iar care nu va face după cuvântul regelui să moară.
53.	După toate cuvintele acestea, a scris la toată împărăţia sa şi a pus supraveghetori peste tot poporul.
54.	Şi a poruncit cetăţilor Iudei să jertfească din cetate în cetate.
55.	Şi s-au adunat la ei mulţi din popor, toţi care au părăsit legea Domnului şi au făcut rele pe pământ.
56.	Şi au silit pe Israel întru ascunzişuri să-şi caute scăparea.
57.	Iar în ziua a cincisprezecea a lunii Chislev, în anul o sută patruzeci şi cinci, au ridicat urâciunea pustiirii pe altarul lui Dumnezeu şi în cetăţile Iudei de jur împrejur au zidit capişti.
58.	Şi tămâiau înaintea uşilor caselor şi în uliţe.
59.	Şi cărţile legii, pe care le-au aflat, le-au ars cu foc, stricându-le de tot.
60.	Şi oriunde se afla la cineva cartea legii şi oricine ţinea legea, acela din porunca regelui era omorât.
61.	Cu puterea sa făcea aşa în fiecare lună Israeliţilor care se aflau în cetăţi.
62.	Şi în douăzeci şi cinci ale lunii, au jertfit pe jertfelnicul care era deasupra altarului.
63.	Şi pe femeile care-şi tăiaseră împrejur pe fiii lor, le-au omorât după poruncă.
64.	Şi pe prunci i-au spânzurat de grumajii lor şi casele lor le-au prădat şi pe cei care i-au tăiat împrejur i-au omorât.
65.	Iar mulţi din Israel s-au întărit şi au pus legământ întru sine, ca să nu mănânce necurat.
66.	Şi mai bine au voit a muri, decât a se pângări cu mâncăruri necurate şi a călca legea cea sfântă; pentru aceea au primit moartea.
67.	Şi mare urgie a venit peste Israel.

Capitolul 4

6.	Şi a zis Iuda şi fraţii lui: Iată-i nimiciţi pe vrăjmaşii noştri. Să ne suim să curăţăm sanctuarul şi să-l înnoim.
37.	Şi s-a adunat toată oştirea şi s-a suit în muntele Sionului.
38.	Şi a văzut locul sfânt pustiit, jertfelnicul pângărit, porţile arse şi în curţi răsărite tufe, ca într-o pădure sau ca într-un munte, şi locuinţele surpate.

36.	Şi a zis Iuda şi fraţii lui: Iată-i nimiciţi pe vrăjmaşii noştri. Să ne suim să curăţăm sanctuarul şi să-l înnoim.
37.	Şi s-a adunat toată oştirea şi s-a suit în muntele Sionului.
38.	Şi a văzut locul sfânt pustiit, jertfelnicul pângărit, porţile arse şi în curţi răsărite tufe, ca într-o pădure sau ca într-un munte, şi locuinţele surpate.

52.	Şi au mâncat dimineaţa în douăzeci şi cinci de zile ale lunii a noua, care este luna Chislev a anului o sută patruzeci şi opt.
53.	Şi au adus jertfă după lege pe jertfelnicul arderilor de tot cel nou, pe care îl făcuseră.
54.	Pe vremea şi în ziua în care l-au pângărit pe el neamurile, intru aceea s-a înnoit cu cântări şi cu alăute şi cu harpe şi cu chimvale.
55.	Şi a căzut tot poporul cu faţa la pământ şi s-a închinat şi a binecuvântat pe Dumnezeul Cerului, Cel care i-a ajutat.
56.	Şi au făcut înnoirea jertfelnicului în opt zile şi au adus arderi de tot cu veselie şi au jertfit jertfă de pace şi de laudă.
57.	Şi au împodobit faţa templului Domnului cu cununi de aur şi cu paveze şi au înnoit porţile şi chiliile şi le-au pus uşi.
58.	Şi sa făcut veselie mare întru popor şi s-a şters ocara neamurilor.
59.	Şi au rânduit Iuda şi fraţii lui şi toată adunarea lui Israel, ca să se ţină zilele înnoirii jertfelnicului în vremurile sale din an în an în opt zile, de la douăzeci şi cinci ale lunii Chislev, cu veselie şi cu bucurie.